Skip to main content

Workshop Olympus Romania – Mai 2022, Somova

By 13 iunie 2022Călătorii

În cazul în care nu vrei să citești postarea, te invit să apeși butonul alăturat și să vezi galeria de fotografii.

Workshop-ul de fotografie Olympus România 2022

Între 26 și 29 mai 2022 am avut ocazia să particip la workshop-ul de fotografie organizat de Olympus (OM System) România, prin importatorul oficial MGT Educational. Scopul acestui workshop a fost prezentarea noului aparat foto mirrorless Olympus OM-1 și testarea teleobiectivelor utilizate la fotografierea păsărilor.

Încă de anul trecut când am avut ocazia să testez pentru câteva zile un aparat foto Olympus OM-D E-M1 mark III, eram cu ochii pe acest brand, iar când producătorul a lansat modelul OM-1, am pus toată trusa mea foto Nikon/Tamron la vânzare și am plasat precomanda la f64.ro.

Cele 4 zile dedicate workshop-ului se anunțau foarte interesante, cu ture de barcă pe canalele din vecinătatea lacului Parcheș, cu sesiuni de fotografie din corturile de camuflaj la prigorii, dumbrăvence sau corcodei mari, cu posibilitatea de a testa celebrul obiectiv Olympus 150-400 și mai ales cu ocazia de a învăța lucruri noi despre sistemele Olympus și de a afla din secretele unuia dintre cei mai buni fotografi de natură de la noi, Mircea Bezergheanu.

Pe Mircea Bezergheanu îl urmăresc de ani buni. M-a impresionat în primul rând prin devotamentul total pentru fotografie și apoi prin rezultatele fabuloase pe care le obține. Fiind un om cu carieră militară, mă așteătam să fie foarte sever, strict și rezervat în a împărtăși secretele sale. Am aflat în schimb că este un om foarte relaxat, care se bazează mai mult pe intuiție decât pe un program bine stabilit în avans și care a fost extrem de bucuros să ne împărtășească o parte dintre locurile în care a realizat unele dintre cele mai bune fotografii ale sale. A răspuns tuturor întrebărilor noastre, fără să stea pe gânduri, ceea ce a demonstrat încă o dată cât de vaste îi sunt cunoștiințele fotografice.

Cu un instructor de calibrul lui Mircea Bezergheanu, cu o gamă largă de obiective și aparate foto Olympus și cu o locație superbă precum Somova, eram sigur că experiența va fi una pe cinste. Doar să țină vremea cu noi…

Câteva detalii de la fața locului.

Zona 0 a acestui eveniment a fost Complexul turistic Casa Varvara din Somova, jud. Tulcea. Întregul complex a fost rezervat pentru acest workshop, iar pentru mine a fost de departe cel mai mare grup de fotografi cu care am interacționat până acum.

Complexul mi-a plăcut foarte mult încă de când am ajuns în fața porților. Acestea aveu stâlpii laterali vopsiți în alb, iar poarta în sine era vopsită într-o nunanță frumoasă de albastru care la prima vedere m-a făcut să mă gândesc la Grecia. Pe partea stângă a porții era pictat un Pescăraș Albastru, una dintre cele mai frumoase păsări de la noi, detaliu ce mi-a dat de înțeles că am nimerit unde trebuie.

În curte am fost întâmpinat de doamna Sanda, gazda noastră care m-a condus către căsuța unde urma să stau. Eu am fost cazat în Căsuța din Vale, cea care era diametral opusă față de poarta de acces în complex, asa că încă din primul moment am putut să străbat toată curtea complexului. Grădina este mare și bogată, cu tot felul de pomi fructiferi și flori colorate. Iarba este tunsă frumos și aleile care o străbat sunt fie pavate cu piatră de râu, fie acoperite cu pietriș. Se vede clar că domnul Roberto, soțul doamnei Sanda, este pasionat de grădinărit, iar acest lucru se vede din atenția cu care a amenajat fiecare detaliu.

Ajuns în fața Căsuței din Vale am fost informat cu privire la regulile casei și la modul de organizare al micului dejun. Apoi am intrat și am aflat că și la interior lucrurile stau la fel de bine. Căsuța este foarte curată, amenajată cu gust și complet utilată. Mobilierul este de calitate și cabina de duș este spațioasă. Pare genul de loc în care poți veni cu mai mulți prieteni pentru un weekend de relaxare.

În ceea ce privește locația, eu eram încântat și așteptam cu nerăbdare să iau parte la toate activitățile.

Sosirea la Somova și prima zi de workshop.

Prima zi a fost mai degrabă una logistică. Participanții au ajuns la ore diferite, fiecare în funcție de cum i-a permis programul, așa că prima parte a zilei a fost foarte lejeră. Am fost câțiva care ne-am strâns la povești, și pe măsură ce timpul trecea, grupul se facea tot mai mare.

La scurt timp a sosit și Bogdan Ionițoiu, de la MGT, cu „jucăriile” Olympus, semn clar că oficial a început workshopul. Am apreciat 2 lucruri în mod deosebit. Numărul mare de echipamente puse la dispoziție pentru testare și faptul că acestea au fost puse în mâinile noastre încă de la început. Toată lumea era entuziasmată să testeze echipamentul, așa că după o ședință tehnică scurtă, am pornit către un mal de pământ din apropierea complexului să încercăm să fotografiem prigorii.

Locul era foarte interesant, soarele lumina din spatele nostru și la câțiva metri față de malul de pământ erau niște duzi pe care prigoriile se mai odihneau din când în când. Nu aveam mari speranțe pentru că am mai fost la fotografiat de prigorii și știam cât de precaute sunt, iar noi eram un grup măricel din care tot veneau și plecau oameni. Chiar și așa, momentul a meritat pe deplin pentru că am putut observa în voie cum păsările prindeau insecte în zbor și ce acrobații interesante făceau. Mai mult, în zonă își tot făcea apariția o pereche de dumbrăvence, păsări la fel de frumoase, dar și mai precaute și sperioase. Deși le-am mai întâlnit și cu alte ocazii, nu am reușit să le fotografiez prea bine până acum.

Cu ochii după dumbrăvence, am observat și o pupăză și un grangur. Acestea păreau să cuibărească în păduricea de salcâmi de lângă complex. Deși le-am auzit cântecul în fiecare zi, desișul salcâmilor nu mi-a permis nici măcar să le văd, cu atât mai puțin să le fotografiez.

În condițiile date nu m-am stresat prea tare, fiind conștient că nu voi putea obține mare lucru, așa că am preferat să schimb impresii cu ceilalți participanți și să fotografiez mai puțin. Pe lângă câteva teste ale funcției PRO Capture, la care am greșit încadrările, m-am ales cu o rafală a unei dumbrăvence care s-a apropiat destul de mult și a trecut pe deasupra noastră.

 PRO Capture: O funcție absolut genială a aparatelor foto Olympus care te ajută să surprinzi momentul cheie al acțiunii pe care o fotografiezi. Cu această funcție activă aparatul stochează în memoria buffer 60 de fotografii raw, cât timp focalizarea automată este activă. Aceste 60 de cadre se suprascriu constant, iar în momentul declanșării sunt stocate instant pe cardul de memorie, împreună cu toate fotografiile făcute ulterior. Astfel, îți garantează că vei obține fix ipostaza care te interesează, indiferent dacă reacționezi sau nu la acțiune. Funcția este extrem de utilă spre exemplu în cazul păsărilor care își iau zborul de pe crengi. Pentru că mișcarea este foarte rapidă și imprevizibilă, timpul de reacție al fotografului nu este suficient de scurt. Dar cu PRO Capture, în momentul în care ai reacționat, deja ai pe cardul de memorie 60 de cadre anterioare declanșării. FABULOS!

Ziua a 2-a și turele cu barca pe canale și pe lacul Parcheș.

După un somn bun și odihnitor am început și ziua a 2-a. Pentru că prognoza meteo nu anunța vreme frumoasă, nu ne-am trezit cu noaptea în cap și am început dimineața mai lejer. Am avut timp să fac o plimbare prin zonă, am mers lângă paduricea de salcâmi încercând să zăresc grangurul care cânta de zor și am servit micul dejun pregătit de gazde. Puțin mai târziu ne-am grupat în mașini și am plecat încolonați spre zona de îmbarcare.

Ajunși la fața locului am fost întâmpinați de 2 bărci cu motor și de un catamaran. Mircea ne-a împărțit astfel încât pe bărci să fim cei care suntem interesați să fotografiem și pe catamaran cei care vor mai mult să se plimbe și să vadă împrejurimile.

Prima tură cu barca a început la 08:20. În tura aceasta am fost în barca condusă de un pescar din zonă. Deși domnul a mers cam repede pentru gustul meu, trebuie să recunosc că în modul acesta am reușit să parcurgem o distanță mai mare decât ceilalți.

Am fotografiat destul de multe păsări, ba chiar și un șarpe de apă care stătea la soare pe frunzele nuferilor. Ceva mai în față am avut parte de un Lăcar de stuf destul de prietenos care a pozat pentru noi câteva momente.

Apoi am ajuns în zona unui complex turistic abandonat, unde am facut un popas și am putut explora zona. Deși potecile erau clare, pe margini iarba era destul de înaltă și nu puteai vedea ce se ascunde în ea. La fiecare pas pe care îl făceam auzeam câte un șerpișor sau câte o șopârlă cum se foiește pe acolo. Deși eram bine echipat, nu sunt neaparat obișnuit cu foșnetele acestea (de cele mai multe ori inofensive), așa că am tresărit fără excepție chiar si la cele mai mici zgomote. În explorările mele am dat peste o Păuniță, una dintre cele mai frumoase libelule de la noi, insectă pe care imi doream să o pozez de mult timp. A fost cooperantă și a stat la pozat până când o pală puternică de vânt a facut-o să-și ia zborul.

Tura de barcă a continuat către lacul Parcheș, unde pentru prima dată în viața mea am văzut și fotografiat Călifari Roșii. Aceștia aveau și bobocei, ceea ce i-a făcut să se agite atunci când ne-am apropiat, însă am rămas la distanță și i-am observat în liniște cum pluteau pe apă sau cum făceau ocolul zonei în zbor. A fost o surpriză placută pentru care sunt recunoscător.

După vizita la Parcheș ne-am întors la Casa Varvara pentru masa de prânz. Am împărtășit impresii de pe barcă și ne-am tras puțin sufletele înainte de tura a 2-a.

Tura a 2-a cu barca a început după ora 17:00 pentru că aveam de gând să rămânem pe apă până după apus. De data aceasta am nimerit în barca condusă de Florin Stavarache, iar experiența fotografiatului a fost una pe gustul meu. Florin este la rândul lui un pasionat de natură și de fotografie și asta se vede cu ușurință din modul în care apropia barca de subiecte și din modul în care se poziționa în funcție de lumină. A avut mult mai multă rabdare și a manevrat barca fiind mai atent la detalii, motiv pentru care am obținut și rezultate mai bune. La experiența inedită a contribuit și lumina caldă a după-amiezii, care a colorat frumos totul în jurul nostru.

Din barca lui Florin am reușit să fotografiez pe îndelete un Ibis care își făcea de lucru printre nuferi. Ne-a apropiat suficient de mult pentru cadre reușite și a poziționat barca astfel încăt să nu sperie pasărea, iar noi să avem parte de lumina cea mai bună. Am avut apoi ocazia sa fotografiem iar Călifarii Roșii în lumina plăcută a apusului, dar și niște piciorongi și chiar o pereche de Codalbi care se băteau în zbor. Din păcate, nu am avut setările potrivite și nu am obținut nici o poza suficient de clară cu aceștia din urmă.

Ajunși înapoi la mașini, am avut parte de o explozie de culoare pe cerul Somovei. Uitându-mă pe pozele făcute cu telefonul, îmi pare foarte rău că am fost comod și nu am schimbat obiectivul și să fotografiez cum trebuie cu camera foto. Las o imagine din telefon ca să vă faceți o idee.

Apus peste Somova

Zilele 3 și 4. Început promițător, continuat de o ploaie pe cinste.

Ziua 3 a început cu prezentarea unor locuri unde urma să ne împărțim la fotografiat după amiază. Am mers la o colonie mare de Prigorii, apoi pe un deal cu o panoramă frumoasă, dar și cu multe flori și insecte, am ajuns și la un loc bun de fotografiat King Fisher, iar la final am aflat un loc bun de pozat Corcodei, dar și Boicuș.

Aveam locațiile stabilite, așa că ne-am întors la complex pentru prânz și pentru o ședință tehnică înainte de plecarea la fotografiat. Abia așteptam să merg să fotografiez King Fisher-ul, daaaar…..

Vremea a avut alte planuri. S-a înnorat brusc și erau semne clare că urmează și o ploaie. Mircea ne spusese încă de pe deal că sunt șanse mari de ploaie, pentru că a văzut o floare care mereu își închide petalele înainte de ploaie. Nu a mai durat mult și a început o ploaie torențială care, după ce s-a mai domolit a continuat până spre apus. Deși erau perioade în care nu ploua și puteam ieși la fotografiat, lumina nu era deloc grozavă, așa că am rămas în complex la discuții cu ceilalți care, la fel ca mine, au decis să rămână.

La lăsarea întunericului nu prea mai aveam mare lucru de făcut, așa că Mircea ne-a organizat o seară de cinema în foișorul Varvarei. Am revăzut pentru a 3-a oară (a 4-a dacă pun la socoteală și preview-ul din Constanța, proiectat cu ocazia Zilei Dobrogei) filmul Dobrogea partea 1, de Mircea Bezergheanu. Când urmărești un film de mai multe ori, începi să observi lucruri noi pe care prima dată le omiți. La fel ca primele două dăți, am urmărit filmul cu plăcere și am fost uimit de cât de frumoase sunt unele dintre cadre. Și de data aceasta am fost uimit de cadrele cu fluturi și de scena cu silueta piciorongului care caută mâncare la apus/răsărit. Sunt multe cadre excepționale în filmul acesta, iar eu unul aștept cu nerăbdare partea a 2-a.

În cazul în care nu ai văzut deja filmul Dobrogea partea 1, te încurajez să o faci. Vei descoperi unele dintre minunile pe care le poți întâlni în acest tărâm minunat.

Nici în ziua a 4-a vremea nu a fost prea bună, cu nori deși și cu impresia că urmează să plouă din moment în moment. Am așteptat răbdători să se îndrepte situația, însă nu părea să avem noroc nici de data aceasta. Ne-am strâns mai mulți în jurul lui Mircea și am mai povestit câte ceva despre fotografie, filme și altele, dar după un timp grupul a început să se rărească, mulți dintre participanți având drum lung de făcut până acasă. Eu am rămas mai mult și am fost printre ultimii care au plecat. Eram hotărât să mă opresc pe drum, unde vremea era mai bună, și să mai fotografiez câte ceva. N-am avut ocazia să fac asta pentru că vremea a fost urâtă până la București.

Regret că am trecut de la full-frame la sistemul Olympus?

Sistemul meu anterior a fost Nikon D750 și 3 obiective Tamron. Am avut rezultate bune și eram mulțumit de el, însă nu-mi mai venea să-l car după mine, sau dacă-l căram, de obicei plecam doar cu un singur obiectiv. Așa că am hotărât să trec pe mirrorless și am ales Olympus.

Am pierdut ceva? Da, sunt 4 diferențe notabile. În primul rând imaginile sunt mai granulate față de cele de la full-frame, gama dinamică este ceva mai mică, blurul de fundal (bokeh) nu este la fel de pronunțat și performanța la ISO mare, în lumină slabă, este net inferioară. Cu toate acestea, nu sunt probleme foarte mari. Granulația poate fi rezolvată foarte ușor cu plug-in-uri precum Topaz DeNoise AI sau DxO PureRAW (incredibil de bun), gama dinamică este suficientă dacă expui corect (nu poți recupera la fel de ușor o subexpunere masivă), blurul de fundal este foarte frumos dacă ești atent cum încadrezi (grija la distanță fotografului față de subiect și a subiectului față de fundal), iar performanța ISO în lumină slabă poate fi trecută cu vederea în cazul meu, pentru că prefer să fotografiez în lumină bună.

Am câștigat ceva? OOOOOO DA! O să fiu succint ca să nu scriu un roman. Sistemul este ușor și compact, considerabil mai accesibil ca orice alternativă full-frame sau crop. Am mereu în rucsac o plajă focala echivalentă de la 24mm la 800mm și abia dacă îi simt greutatea. Focalizarea este incredibil de rapidă și precisă, iar claritatea imaginilor este mai bună decât cea de la DSLR (datorită modului în care funcționează sistemul AF). Culorile par să fie mai frumoase și observ că editarea este mai ușoară și că umblu tot mai rar la saturație si vibrance. Fișierele RAW ocupă mai puțin spațiu și deci schimb mai rar cardul de memorie. Mai sunt și toate modurile de fotografie computațională care te ajută enorm și care sunt unelte creative foarte puternice. Apoi stabilizarea imaginii este incredibilă, permițându-ți să faci fotografie din mănă la niște timpi foarte lungi. Mai sunt și altele, dar am spus deja ca voi fi succint.

Sunt extrem de mulțumit și încântat de alegerea mea și constat că fotografia a redevenit distractivă pentru mine. Probabil asta au dorit și cei de la OM System (Olympus) să transmită prin sloganul Break Free (eng. eliberează-te).

În încheiere aș vrea să mulțumesc doamnei Cristina Oprea care și-a asumat rolul de organizator și datorită căreia lucrurile au mers bine, lui Bogdan Ionițoiu de la MGT pentru deschiderea și disponibilitatea cu care m-a tratat ori de câte ori am interacționat și, nu în ultimul rând, lui Mircea pentru că nu a ținut nimic pentru el, nici un loc, nici un pont, nici măcar aparatura. Bineînțeles. și gazdelor de la Casa Varvara care ne-au făcut să ne simțim ca acasă.

Cât despre colegi, numai de bine. Am întâlnit oameni cel puțin la fel de pasionați ca mine și, acum că fac parte din familia Olympus, cred că-i voi reîntâlni și cu alte ocazii.

Dacă ai ajuns până aici, îți mulțumesc că ți-ai făcut timp să citești povestea mea de la Somova. Urmează fotografiile!

Galerie fotografii
Workshop Olympus 2022

Camera Foto:
OM System Olympus OM-1
Obiectiv:

Olympus M.Zuiko Digital ED 100-400mm

Te invit să descoperi și povestea turei foto din Delta Dunării din 2021, folosind butonul alăturat.

Cătălin Chițu

Eu sunt Cătălin. Sunt o persoana căreia îi place să privească, să observe și să descopere. Fac fotografie înca din 2007, iar grafică înca din copilarie, când schițam pe orice colț de hârtie îmi pica în mână. Aceste 2 pasiuni ocupă o bună parte a activității mele zilnice.

Leave a Reply

Copyright © Cătălin Chițu. Toate drepturile rezervate.